https://pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js

Hipertensiunea arterială, alimentația ca factor de risc

Hipertensiunea arterialã se definește a fi creșterea tensiunii arteriale maxime (sistolice) peste 160 mmHg și a tensiunii arteriale minime (diastolice) peste 95 mmHg.

Între 140/90 mmHg și 160/95 mmHg, valorile tensionale indicã o hipertensiune de granițã. Aceastã boalã cuprinde 10-20% din întreaga populație, dar o jumãtate dintre hipertensivi nu-și trateazã boala, pentru cã ea este mult timp asimptomaticã.

Dintre factorii de risc implicați în apariția acestei boli alimentația este unul important, concretizându-se, de la caz la caz, prin exces de sare, obezitate (exces de calorii) și/sau consum de alcool.

În tratamentul hipertensiunii arteriale, mai ales în formele severe, medicația antihipertensivã condusã de specialist este un pilon de bazã. Alãturi de medicație sunt la fel de importante mãsurile de ameliorare a stilului de viațã, prin adoptarea unei alimentații sãnãtoase, limitarea aportului de sare, un regim optim de activitate fizicã și controlul stresului.

Multe dintre medicamentele antihipertensive sunt de proveniențã vegetalã. Reserpina obținutã din planta Rauwolfia serpentina intrã în compoziția celor mai frecvent folosite medicamente antihipertensive: Hiposerpil, Hipazin, Raunervil.

În formele ușoare și moderate, pot fi utile plante cum sunt pãducelul, talpa-gâștii. De asemenea, majoritatea plantelor cu efect diuretic își gãsesc un loc în încercarea de menținere în limite normale a valorilor tensiunii arteriale.

Dintre aceste plante și produse fitoterapeutice enumerãm: frunzele de mesteacãn, pãpãdia, anghinarea, cozile de cireșe și altele. Indirect, prin proprietãțile protectoare pentru vasele sanguine, pot fi utile preparatele din afin și toate celelalte plante cu un conținut mare de bioflavonoizi.

Printre plantele recomandate de mulți autori se aflã și vâscul (Viscum album), o plantã care paraziteazã diferite specii de pomi și copaci. În cazurile în care celelalte remedii fitoterapeutice nu dau rezultatele scontate, unii recurg la preparate din vâsc.

Datoritã riscurilor de care este însoțitã folosirea vâscului, considerãm cã este preferabilã evitarea acestei plante și completarea tratamentului cu medicația antihipertensivã, conform indicațiilor medicului.

extras “Incursiuni în Fitoterapie, dr Valentin Nădășan”

rețete leacuri

Leave a Reply

%d bloggers like this: