Publicat pe 3 comentarii

Tratamentul cancerului pe baza de bicarbonat de sodiu

Revolutionarul tratament cu banalul bicarbonat de sodiu

Orice tumoare canceroasa presupune existenta unei ciuperci comune care se numeste candida albicans. Aceste afirmatii apartin renumitului doctor oncolog Tuliio Simoncini. La aceasta concluzie s-a ajuns in urma unor ani de cercetari stiintifice si clinice, in urma unor comparatii si experimente cu bolnavii tratati de aceasta maladie grava.

Domnia sa scrie intr-unul din articolele sale: Cancerul nu depinde de cauze misterioase, genetice, imunologice sau autoimunologice. Cauza lui trebuie cautata in lumea vasta a ciupercilor, a celor mai adaptabile si evoluate, de la microorganismele cunoscute in natura pana la cele mai agresive forme. Daca acum 40, 30 sau chiar 20 de ani se putea ca oamenii sa fie convinsi de rezultatele oncologice benefice, astazi rezultatele sunt neschimbate si continua sa fie trambitate cu regularitate in mass-media. Nimeni nu trebuie sa mai fie sedus de cuvinte, de ipoteze si promisiuni legate de descoperirea tratarii cancerului. Ar trebui aduse dovezi ca oncologia contemporana este incapabila sa ofere raspunsuri necesare pacientilor si, prin urmare, este obligatia specialistilor, etica si morala, de a incerca sa gaseasca solutii pentru aceasta boala pe care o constientizam dureros aproape toti cei care au experimentat-o odata cu sfarsitul nefericit al unui parinte, al unui prieten, al unei cunostinte.

Cancerul este o ciuperca, afirma doctorul. Timp de aproximativ 100 de ani, teoria fundamentala din spatele cancerului a fost bazata pe ipoteza ca boala presupune o functionare defectuoasa a genelor. Acest punct de vedere conduce la ideea conform careia cancerul ar fi un fenomen intracelular. Oncologul Simoncini este insa de parere ca avem de a face, de fapt, cu o infectie fungica si, prin urmare, cu un fenomen extracelular. Astfel, ciuperca, cel mai puternic si cel mai organizat microorganism cunoscut, pare a fi un candidat la rolul de cauza a proliferarii neoplazice. Candida este agentul responsabil pentru dezvoltarea tumorala, iar o terapie vizata ar tine seama nu doar de manifestarile sale statice si macroscopice, ci si de cele ultramicroscopice, de valenta dinamica de reproducere.

In realitate, candida dispune de o paleta agresiva de factori foarte diversificata in functie de tesutul tinta. Candida merge adanc in nivelurile subepiteliale, de la care poate fi transportata in intreg organismul prin sange si limfa (micoza intima). Nimeni nu poate demonstra lipsa de nocivitate a celulelor fungice si nici mecanismul de activare a lor in cele mai adanci parti ale organismului.

In lumea plantelor, exista tipuri de cancer cauzate de o invazie fungica, iar Simoncini sustine ca acelasi lucru se intampla si cu fiintele umane. Candida este intotdeauna implicata in aparitita cancerului. Aceasta ciuperca este gasita in corp inclusiv la examinarea post-mortem, cu toate ca oamenii de stiinta cred ca ea se dezvolta la debutul bolii. Opinia doctorului Simoncini este ca ciuperca ataca la inceput si produce cancerul, bombardand sistemul imunitar si invadand apoi tot organismul. Fiecare tip de cancer este cauzat de fungi din specia candida.

Medicamentele traditionale antifungice sunt ineficiente in tratarea tumorilor solide. Pe de o parte, coloniile pot fi atacate doar pe suprafata volumului lor, pe de alta parte, dupa prima administrare a antidotului, ele devin rezistente. O infectie solida este mult mai puternica decat o bacterie. Acesta este simplul motiv pentru care infectiile fungice pot dura permanent.

Doctorul sustine ca a indentificat in premiera substanta capabila sa penetreze aceste infectii. Pentru un cancer al organelor interne, solutia este bicarbonatul de sodiu. Aceasta ar fi cea mai buna substanta pentru a-l elimina. Pentru cancerul de piele, leacul ar fi tinctura de iod. Metodele oncologului au vindecat oamenii in ultimii 20 de ani. Multi dintre pacientii sai au fost tratati chiar si in cazurile in care oncologia oficiala a renuntat.

Cel mai bun mod de a incerca sa elimini o tumoare este de a o aduce in contact cat mai direct cu bicarbonatul de sodiu, utilizand administrarea orala pentru tubul digestiv, clismele pentru rect, folosind irigatorul pentru vagin si uter, injectarea intravenoasa pentru cancerul pulmonar si cerebral, inhalarea pentru caile respiratorii superioare.

Sanii, ganglionii limfatici si regiunile subcutanate afectate se pot trata cu perfuzii locale. Organele interne pot fi tratate cu bicarbonat de sodiu prin localizarea de catetere adecvate in artere (a ficatului, a pancreasului, a prostatei si a membrelor) sau in cavitati (a pleurei sau a peritoneului). Este important sa se trateze fiecare tip de cancer cu o doza justa. Pentru administrarea externa, este suficient sa se guste daca solutia este sarata. Pentru fiecare tratament, se ia in considerare faptul ca regresul tumorii se vede intre ziua a treia si a patra, iar tumoarea se „prabuseste” intre a patra si a cincea, astfel incat o administrare de sase zile este suficienta.

Un ciclu complet este format din sase zile de tratatment, sase zile de repaos, procedura care se repeta de 4 ori. Cele mai importante efecte secundare ale acestui sistem de ingrijire (tratare) sunt setea si slabiciunea.

Pentru cancerul de piele, 7% de iod trebuie sa fie imprastiat pe zona afectata de 20 – 30 de ori pe zi cu scopul de a produce o serie de cruste. Dupa acest tratament, cancerul de piele va fi tratat si va sta departe definitiv.

In oncologia pediatrica, aceasta terapie este aplicabila cu conditia ca doza sa fie ajustata si revizuita in functie de greutatea si varsta copilului, precum si de tipul de formatiune neoplazica. Mai multe cazuri bine documentate clinic, examinate inainte si dupa tratamentul cu bicarbonatul de sodiu au fost raportate si subliniate pe http://www.cancerfungus.com.

Acest renumit si totodata controversat doctor a scris o carte intitulata „Cancerul este o ciuperca”, publicata in limbile italiana, olandeza, franceza si engleza, urmand a fi tradusa in mult mai multe limbi. Dorinta lui cea mai profunda, dupa cum reiese din carte, este de a face si de a pune acest tratament la dispozitia tuturor oamenilor. Aceasta este cercetarea lui, pe care o face in mod particular, din moment ce nu primeste raspuns din partea institutiilor oficiale, in ciuda faptului ca a publicat rezultatele bine documentate si cazurile de succes clinic tratate.

Rezultatele obtinute ii dau speranta care il incurajeaza ca, in curand, rolul fundamental al ciupercilor in dezvoltarea bolii neoplazice va fi recunoscut. Doctorul viseaza ca, in curand, institutiile de sanatate sa-i sprijine eforturile de raspandire a acestor medicamente antimicotice si a acestor sisteme de terapie ce pot invinge rapid, fara suferinta, o boala care face ravagii atat de mari pentru umanitate. Vestea buna este ca aceasta boala considerata incurabila, cancerul, poate fi tratata cu un agent antifungic puternic, ieftin si usor accesibil.

Doinita Dajbog

Publicat pe Un comentariu

Autovindecarea este posibilă – trebuie doar să crezi

Autovindecarea este posibilă – trebuie doar să crezi

 

Ce faci când ți se spune că suferi de o boală autoimună și că bolile autoimune nu se vindecă niciodată? Refuzi categoric să crezi așa ceva și te îmbarci în cea mai frumoasă călătorie a vieții tale cu destinația: Autovindecarea.

Am început să cred cu tărie în autovindecare și în abordarea vindecării holistice a oricărei boli. După ce am aflat că spondilita achilozantă a decis să se stabilească în structurile mele, nu am făcut alteva decât să caut să aflu cam tot ce înseamnă ea, cum apare, cum se manifestă, tot ce trebuie să fac să mă fac bine, etc. Am învățat multe lucruri și încă nu m-am oprit. Apar în viața mea mereu oameni frumoși care mă ajută și mă ispiră în această călătorie.

Nu suntem alcătuiți doar din trup. În primul rând avem un suflet. Dezechilibrele se produc mai întâi la nivel energetic, apoi se transpun în corpul fizic sub forma bolilor. Când te doare ceva, iei repede o pastilă și gata. Dar durerea reapare, iar asta înseamnă că trebuie să căutam cauza, nu să tratăm simptomele. Asta e diferența dintre a trata și a vindeca. Vindecarea înseamnă eliminarea cauzei bolii. Și asta am decis și eu să fac, să mă vindec, nu să mă tratez luând antiinflamatoare pe bandă rulantă. Îmi e bine cât timp le iau dar apoi durerea reapare. Medicina alopată acoperă doar o parte a vindecării.

Am refuzat să încep mult temutul tratament biologic care înseamnă practic reducerea la tăcere a sistemului imunitar, organismul devenind astfel vulnerabil în fața virușilor și bacteriilor. Desigur asta înseamnă ca nici mă mai atacă, durerea astfel dispărând. Dar între 2 rele, am ales-o pe aia mai bună, zic eu. Mai ales că riscul ca cele trei litere să revină ar fi mare în cazul acesta.

Așa că am pornit pe drumul către autovindecare, urmând semnele care m-au ghidat către acesta. Îmi place să spun că am avut parte de trei îngeri păzitori care mi-au arătat calea: mama mea, oferindu-mi cartea ”Poți să-ți vindeci viața – Louise Hay”; doamna asistentă de la dispesarul celor trei litere, care mi-a scris pe punguța de medicamente să caut pe google mai multe despre ”Qigong”, pentru că a văzut că merg pe o abordare holistică a bolii, și doamna doctor de la un cabinet de Fizioterapie, care mi-a recomandat din suflet să încep un tratament homeopat.

Așadar, am început un tratament homepat de mai bine de 6 luni si ma simt tot mai bine. În paralel, adun în fiecare zi informații care ma ajută să îmi declanșez propriul mecanism de vindecare, să cresc spiritual. Mai practic meditația, Yoga și Qigong, împreună cu fizio și kinetoterapie de două ori pe an. Toate astea mă ajută să îmi redobândesc echilibrul interior și astfel să îmi recapăt sănătatea.

Am adunat aici niște metode care sper să-ți fie și ție de folos în procesul de vindecare, așa cum mi-au fost și îmi sunt mie.

Cultivă o gandire pozitivă
Gândirea pozitivă este esențială în procesul de vindecare, și nu numai. După mine, gândirea pozitivă mobilizează, gândirea negativă paralizează. Oricând îți vine să zici că e greu și că n-o să te vindeci etc., întoarce gândul la 180 de grade și afirmă în schimb : ”În fiecare zi și în orice mod sunt tot mai bine și mai bine”. Zi asta de 20 de ori la rând dimineața primul lucru când te trezești. Așa fac eu. E minunată starea pe care ți-o dă această afirmație.

Renunță la atașamente
Nu rămâne ancorat în trecut. Nu îți mai alimenta mintea cu gânduri care te coboară în loc să te ridice. Tot ce contează e clipa prezentă, e singurul moment în care putem schimba ceva. Gândurile negre nu te ajută în procesul de vindecare.

Crede cu tărie că ai să te vindeci
Degeaba îți repeți că ai să te vindeci dacă nu crezi cu adevărat că așa va fi. Trebuie să simți cu adevărat, să crezi fără să te îndoiești o clipă că așa va fi. Credință fără frică, asta trebuie să fie noul tău mod de viață.

Acceptă orice situație prezentă în viața ta
Acceptare vs rezistență. Cam la asta se rezumă totul. Acceptă și bucură-te de tot ce trăiești în viața ta acum, chiar dacă percepi ceva ca fiind negativ. Toate și toți din viața ta sunt acolo pentru a învăța niște lecții sau pentru a te învăța niște lecții. Pentru a crește împreună.

Vizualizează cum te vindeci
După ce am descoprit Mindvalley, m-am înscris la diferite cursuri și training-uri online în care am învățat multe lucruri care m-au ajutat să pășesc pe acest drum. Am început să experimentez vizualizarea creativă a vindecării. În fiecare dimineață după ce îmi ziceam afirmațiile de mai sus, ma vizualizam cum mă vindec. Aici se explică exact procesul și toți pașii de urmat pentru ca vizualizarea în cazul vindecării să fie reușită.

Comportă-te ca și când ești deja vindecat
Nici nu pot sublinia destul importanța acestui lucru. Pe principiul ”fake it till you make it” de care am mai amintit. Este foarte important să trăiești acest sentiment, să fii convins că ai capacitatea ta de a te vindeca, pentru că asta influențează direct rezultatul pe care îl aștepți. Efectul placebo poate lucra în favoarea ta, îmbunătățind randamentul oricăror tehnici de autovindecare pe care decizi să le urmezi, făcându-le să acționeze sinergic. Dacă îți bagi în minte că ai ceva ”incurabil” sau ”cronic”, aceasta va fi ceea ce vei trăi. Eliberează-ți îndoiala și teama și fă loc sentimentului că ești bine, că ești sănătos. Și așa va fi.

Încearcă să identifici cauza dezechilibrului
Acordă-ți timp pentru a-ți accesa interiorul sufletesc, pentru a identifica emoțiile, sentimentele și acțiunile care ar fi putut duce la apariția bolii. Orice boală sau afecțiune ne oferă de fapt posibilitatea de a crește gradul de conștientizare.

Ce se întâmplă cu adevărat în viața ta? Ce anume a declanșat această stare? Fii onest cu tine în timp ce îți revizuiești alegerile care te-au adus până aici. Nu te judeca, ci mai degrabă devino conștient de ceea ce ai fi putut evita sau face diferit, pentru a ști cum să acționezi pe viitor. Eliberează orice sentiment care apare în acest proces.

Acordă-ți tot timpul necesar
Vindecarea trebuie să se întâmple mai întâi energetic. Nu te panica și nu deveni nerăbdător. E un proces deosebit de complex care nu se realizează peste noapte. Odată ce ai pornit pe drumul autovindecării, trebuie să rămâi deschis și să observi toate semnele, mesajele și sincronicitățile care apar. Trebuie să fii dispus să acționezi sub inspirația divină care te va ghida în procesul de vindecare.

…sursa

Publicat pe Un comentariu

Efectele terapeutice ale vinurilor de prune și tarhon

Vin de prune uscate

Ingrediente: 300 g prune uscate, 1 l vin rosu, 1 pachetel de vanilie, 50 ml rachiu, 120 g zahar.
Mod de preparare: Se pun prunele intr-un borcan. Se adauga vinul, rachiul, vanilia si zaharul. Se amesteca bine si se lasa in repaus 3 saptamani.
Mod de administrare: cate 50 ml, de trei ori pe zi, inainte de mese.
Proprietati: dezintoxicant, diuretic, energizant, stomahic.
Recomandari: anemie, constipatie, guta, nefrita, reumatism.

[quads id=1]

Vin de tarhon

Ingrediente: 30 g frunze proaspete de tarhon, 1 l vin alb.
Mod de preparare: Se spala frunzele si se usuca bine. Se acopera cu vin alb si se lasa la macerat 8 zile. Se filtreaza si se imbuteliaza.
Mod de administrare: cate 25 ml, de trei ori pe zi, inainte de mese.
Proprietati: aperitiv, carminativ, stimulent, tonic.
Recomandari: balonari, dureri reumatice.

[quads id=3]
Publicat pe 4 comentarii

Efectele terapeutice ale vinurilor de piersici și portocale

Vin de piersici

Ingrediente: 2,5 kg piersici, 4 l vin alb, 1,3 l coniac, 500 g zahar, 4 migdale amare, 7 g drojdie de bere uscata.
Mod de preparare: Peste piersicile decojite si taiate in bucati se pune zaharul si se lasa cateva ore. Se fierbe amestecul 15 minute. Se varsa intr-un bidon (dupa ce s-a racit) si se acopera cu vin alb si coniac. Se adauga drojdia si migdalele. Se lasa 30 de zile la rece, se filtreaza si se imbuteliaza.
Mod de administrare: cate 50 ml, de trei ori pe zi, inainte de mese.
Proprietati: diuretic, energizant, stomahic.
Recomandari: constipatie, litiaza renala, tulburari digestive.

[quads id=3]

Vin de portocale

Ingrediente: o portocala bine spalata, 1 l vin alb, 12 cuisoare, 1 baton scortisoara, 100 g zahar, 50 ml rachiu.
Mod de preparare: Se pun cuisoarele si portocala taiata intr-un borcan. Se adauga scortisoara, zaharul si rachiul. Se acopera cu vin alb si se lasa la macerat 30 de zile. Se filtreaza si se pune in sticle. Se foloseste dupa 2-3 luni.
Alte variante:
-Se acopera cu vin alb coaja de la trei portocale amare, netratate. Se adauga o lingurita cu seminte de coriandru si 150 g zahar. Se lasa in repaus, la rece, 10 zile. Se filtreaza.
-1 l vin rosu, 4 portocale taiate bucati si zeama de la o portocala se lasa la macerat 10 zile. Apoi se adauga 50 ml rachiu si 120 g zahar. Se amesteca inainte de filtrare.
-Se amesteca: 1 l vin alb, sucul unei portocale, 3 flori de musetel, un baton de scortisoara, doua cuisoare, 120 g zahar si 50 ml rachiu. Se filtreaza dupa 8 zile de macerare.
-Se taie in rondele o portocala si o lamaie. Se adauga 1 l vin rosu, doua migdale amare sparte, 50 ml rachiu si 200 g zahar. Se lasa la macerat 40 de zile. Se filtreaza si se imbuteliaza.
Mod de administrare: cate 50 ml, de trei ori pe zi, inainte de mese.
Proprietati: antiinfectios, aperitiv, diuretic, fluidifiant sangvin, laxativ, tonic general.
Recomandari: anorexie, astenie, dispepsie, hipervascozitate sangvina, tulburari intestinale.

Publicat pe 5 comentarii

Efectele terapeutice la vinurilor de pătrunjel și pere

Vin de patrunjel

Ingrediente: o legatura de patrunjel, 1 l vin alb, doua lingurite otet de vin, 300 g miere.
Mod de preparare: Peste patrunjel se toarna vinul si otetul. Se aduce incet la fierbere si se fierb cam 10 minute. Se filtreaza, se adauga mierea si se amesteca. Se imbuteliaza.
Mod de administrare: 3 lingurite, repartizate de-a lungul zilei, sunt suficiente. Nu abuzati!
Proprietati: diuretic, expectorant, febrifug, stimulent.
Recomandari: oboseala, hidrofizie, icter, bronsita, febra.

Vin de pere

Ingrediente: 500 g pere albe, 1 l vin alb.
Mod de preparare: Se taie perele in rondele fine si se pun in vinul care fierbe. Se lasa sa fiarba pana ce volumul scade la jumatate. Se lasa sa se raceasca si se filtreaza.
Mod de administrare: cate 25 ml dimineata, la sculare.
Proprietati: antiseptic, diuretic, tonic.
Recomandari: celulita, diabet, litiaza renala, retentie de apa, tulburari renale.

Publicat pe 3 comentarii

Efectele terapeutice ale Vinurilor de Menta, Mure și Nuci

Vin de menta

Ingrediente: 500 ml infuzie de menta (25 g menta uscata se infuzeaza timp de 15 minute), 500 ml vin alb, 20 g miere de albine.
Mod de preparare: Se amesteca toate ingredientele, se lasa la macerat minimum 40 de zile, apoi se filtreaza.
Mod de administrare: cate 50 ml, de trei ori pe zi, inainte de mese.
Proprietati: afrodisiac, bactericid, calmant, colagog, sedativ, stomahic, vermifug.
Recomandari: nervozitate, palpitatii, tulburari digestive, paraziti intestinali, tulburari nervoase.

Vin de mure

Ingrediente: 1 kg mure, 1 l apa, 300 g zahar.
Mod de preparare: Se varsa apa peste murele usor zdrobite. Dupa 24 de ore se pune amestecul in centrifuga si se adauga zaharul la sucul obtinut. Se lasa la fermentat 10-15 zile. Se filtreaza si se pune in sticle.
Mod de administrare: cate 50 ml, de trei ori pe zi, inainte de mese.
Proprietati: indulcitor, hipoglicemiant.
Recomandari: dureri de gat, tulburari intestinale si gastrice.

Vin de nuci

Ingrediente: 350 g frunze de nuc, 1 l vin rosu, 1 baton scortisoara, 100 g zahar, 25 ml rom.
Mod de preparare: Se pun toate ingredientele la macerat timp de o luna, se filtreaza si se imbuteliaza.
Alte variante:
– 25 nuci verzi taiate in patru si 1 l vin rosu se macereaza timp de 6 saptamani, se filtreaza si se aduce lichidul la fierbere. Se adauga apoi 50 ml rachiu si 150 g zahar. Se da in 3-4 clocote, apoi se lasa la racit. Se filtreaza si se imbuteliaza.
– Se pun la macerat 25 nuci verzi taiate in patru, 1 l vin rosu, 50 ml rachiu si 150 g zahar. Dupa doua luni se filtreaza si se pune in sticle.
– 1 l vin rosu, 300 g zahar si 8 nuci verzi zdrobite se pun la macerat, la soare, timp de 6 saptamani. Se amesteca bine in fiecare zi. Se filtreaza.
– Intr-un borcan se pune o portocala taiata rondele. Se adauga 15 nuci verzi taiate in patru, 1 l vin rosu, 50 ml rachiu, 200 g zahar. Se lasa la macerat doua luni, apoi se filtreaza.
– 1 l vin rosu, 50 g frunze de nuc, 20 g grosita rosie, 1 baton scortisoara, coaja de la o portocala, 200 g zahar. Se lasa la macerat 15 zile, se filtreaza si se imbuteliaza.
– 30 g frunze de nuc, 100 g grosita rosie, coaja de la doua portocale, 20 ml rachiu, 1 l vin alb. Se lasa 15 zile la macerat, la soare. Se face un sirop din 100 ml apa si 250 g zahar. Se amesteca si se filtreaza.
Mod de administrare: Cate 50 ml, de trei ori pe zi, inainte de mese.
Proprietati: astringent, antidiareic, depurativ, dezinfectant, tonic.
Recomandari: anemie, diaree, eczeme, guta, reumatism.

Publicat pe Un comentariu

Vin de ienupăr și mărar, preparare, administrare, efecte

Vin de ienupar

Ingrediente: 40-50 g bace (fructe) de ienupar, 1 l vin rosu, 50 ml rachiu.
Mod de preparare: Se sparg bacele si se pun la macerat o saptamana in amestecul lichid. Se aduce amestecul usor la fierbere, se lasa sa fiarba cateva minute. Se lasa in repaus o saptamana inainte de a se filtra. Se imbuteliaza.
Varianta:
l 60 bace de ienupar, 1 l vin alb si 100 g zahar se pun la macerat 15 zile. Se lasa in repaus 8 zile inainte de filtrare. Se adauga 25 ml rachiu, pentru o mai buna conservare.
Mod de administrare: cate 50 ml, de trei ori pe zi, inainte de mese.
Proprietati: depurativ, diuretic, stimulent, stomahic.
Recomandari: ateroscleroza, guta, reumatism, tulburari renale.

Vin de marar

2250

Ingrediente: 50 g seminte marar, 20 g seminte anason, 1 l vin rosu, 100 g zahar, 25 ml rachiu.
Mod de preparare: Se pun toate ingredientele intr-un vas curat. Se lasa la macerat 10 zile, la loc ferit de lumina. Se filtreaza si se imbuteliaza.
Mod de administrare: cate 50 ml, de trei ori pe zi, inainte de mese.
Proprietati: aperitiv, carminativ, galactogen, stomahic. Recomandari: aerofagie, astm, tulburari nervoase.
Excelent pentru impotenta: cate 25 ml inainte de culcare.


Publicat pe 2 comentarii

Efecte terapeutice vin coacăze și grapefruit, preparare și administrare

Vin de coacaze

Ingrediente: 1,5 kg coacaze, 1 l vin rosu, 450 g zahar.
Mod de preparare: Se preseaza coacazele. Se adauga vinul si se lasa la macerat 24 de ore la rece. Se filtreaza printr-o panza fina si se strecoara tot sucul. Se pune sucul intr-un vas, se adauga zaharul, se pune la fiert 5 minute, apoi se lasa sa se raceasca. Se filtreaza din nou, apoi se imbuteliaza.
Alte variante:
l Se pun la macerat 200 g frunze de coacaz, 50 ml rachiu, 100 g zahar si 1 l vin rosu, timp de 30 de zile. Se amesteca bine, se filtreaza si se imbuteliaza.
l Se pun la macerat, timp de o luna: 1 l vin alb, 200 g coacaze, 50 ml rachiu, 100 g zahar. Se filtreaza.
Mod de administrare: cate 50 ml, de trei ori pe zi, inainte de mese.
Proprietati: antidiareic, antireumatismal, tonic general.
Recomandari: artrite, hipertensiune, litiaza renala, menopauza, reumatism.

Vin de grapefruit

Ingrediente: sucul de la doua grapefruituri, 1 l vin alb, 200 g zahar, 50 ml rachiu.
Mod de preparare: Se amesteca ingredientele si se lasa doua saptamani la rece. Se filtreaza si se imbuteliaza.
Mod de administrare: cate 50 ml, de trei ori pe zi, inainte de mese.
Proprietati: aperitiv, drenor digestiv, drenor hepatic, racoritor, bogat in vitamina C.
Recomandari: anorexie, artrita, dispepsie, insuficienta biliara.

Publicat pe Lasă un comentariu

Efectele vinului de afine și ceapă, preparare și administrare

Vin de afine

Ingrediente: 500 g afine, 1 l vin rosu.
Mod de preparare: Se varsa afinele intr-un vas, se adauga doua pahare cu apa si se fierb incet 15 minute. Se adauga vinul rosu si se prelungeste fierberea inca 15 minute. Se lasa sa se raceasca si se filtreaza.
Varianta:
Se zdrobesc 500 g afine, se adauga 1 l vin alb, o lingurita scortisoara pudra, o lingurita de cuisoare si 100 g miere. Se lasa la macerat 8 zile, se filtreaza si se pune in sticle.
Mod de administrare: cate 25 ml, de trei ori pe zi, inainte de mese.
Proprietati: antidiareic, antiseptic, bactericid, dizolvant al acidului uric.
Recomandari: ateroscleroza, constipatie, fermentatie intestinala, insuficienta biliara, diabet, diaree.

Vin de ceapă

Ingrediente: 5 cepe, 1 l vin alb, 100 g miere.
Mod de preparare: Se rad cepele. Se adauga vinul si mierea. Se lasa la macerat 8 zile, apoi se filtreaza.
Varianta:
Se paseaza 500 g ceapa la centrifuga. La sucul obtinut se adauga 150 g zahar. Se amesteca bine si se filtreaza.
Mod de administrare: cate 50 ml, de trei ori pe zi, inainte de mese.
Proprietati: diuretic, stimulent general, tonic cardiac.
Recomandari: astenie, hidrofizie, tulburari renale.

Publicat pe Un comentariu

Culegerea, păstrarea si prepararea corectă a plantelor medicinale

Cele mai bune efecte lecuitoare au, conform experienţei, ierburile proaspăt culese; ele sânt neapărat necesare pentru o reuşită în cazurile de îmbolnăviri grave. Ierburile proaspete vi le puteţi culege singuri, începând cu primăvara timpurie, uneori deja înainte de sfârşitul lui februarie, până prin noiembrie. Unele pot fi găsite chiar în timpul iernii sub pătură de zăpadă, dacă li s-a reţinut locul (de exemplu: rostopasca). Pentru iarnă se face o provizie nu excesiv de mare de ierburi, în acest scoup trebuie, să
le culegem în perioada conţinutului cel mai mare de substanţe active.

  • La FLORI – aceasta este la începutul perioadei de înflorire.
  • La FRUNZE – înainte şi după perioada de înflorire.
  • RĂDĂCINILE – sunt scoase din pământ la începutul primăverii sau toamna.
  • FRUCTELE – se culeg în perioada coacerii.

A se respecta următoarele indicaţii:

Să nu se adune decât plante sănătoase, curate fără insecte! Să se culeagă plantele în zilele însorite, în stare uscată, atunci când roua s-a dus. Nu sânt locuri bune de cules următoarele: câmpurile îngrăşate chimic, câmpiile şi
malurile de ape murdare, infestate, terasamentele de cale ferată şi locurile apropiate de străzi cu circulaţie intensă, de autostrăzi şi instalaţii industriale.

Cruţă natura!(Nu rupe plantele cu rădăcină cu tot, nu face pagube!) Unele specii – monumente ale naturii – sunt ocrotite de lege. Există destule plante medicinale cu acelaşi efect care nu se află sub ocrotire legală (de exemplu: urechea-urului, ciuboțica-cucului). A nu se strivi florile şi frunzele în timpul culesului şi a nu se utiliza pungi şi sacoşe de plastic pentru adunat! Plantele încep să transpire şi se înnegresc mai târzi în timpul uscatului.

USCAREA
Plantele nu se spală înainte de a fi puse la uscat, dar se taie mărunt. Ceea ce s-a cules se aşează afinat pe bucăţi de cârpă sau de hârtie netipărită şi se usucă la umbră sau în încăperi aerisite, călduroase (poduri) cât se poate de repede. Pentru rădăcini, scoarţe sau porţiuni foarte zemoase ale plantelor este adesea indicată o uscare cu căldură artificială. Temperatura nu are voie să depăşească 35 grade. Rădăcinile care sunt spălate temeinic, vâscul şi pufuliţa ar fi bine să fie tăiate înainte de uscare.

Numai plantele foarte bine uscate pot fi păstrate pentru iarnă. Cele mai indicate în acest scop sunt borcanele sau cutiile de carton ce pot fi închise. A se evita recipientele din plastic şi cutiile de tablă! Plantele ar trebui ferite de lumină (a se folosi borcane colorate , cele verzi sunt cele mai bune).
Aprovizionaţi-vă doar pentru o singură iarnă! Plantele îşi pierd cu timpul forţa tămăduitoare. Fiecare an ne binecuvântează cu o nouă generaţie de plante.

PREPARAREA CEAIULUI

Opărire sau infuzie: Se taie plantele proaspete şi se pun într-un vas de sticlă sau alt recipient nemetalic. Se fierbe apa, se trage de pe foc şi se toarnă peste plantele pregătite. Plantele proaspete nu se lasă să stea în vas – pentru ca ceaiul să „să tragă”- decât foarte scurt timp (ajunge 1/2 minut)! Ceaiul trebuie să fie foarte deschis la culoare: galben deschis sau verde deschis.

Plantele uscate se lasă să stea ceva mai mult timp (repaos: 1-2 minute). Un ceai astfel preparat este mult mai sănătos și mai plăcut ochilor. Rădăcinile se introduc în cantitatea de apă rece indicată, se pun să dea câteva clocote
şi se lasă să stea 3 minute. Raţia de ceai pentru o zi se introduce într-un termos şi se bea din când în când câte 1 înghiţitură pe parcursul întregii zile, corespunzător indicaţiei, în general se pune 1 linguriță(cu vârf) de plante la 1/4 litru de apă (1 ceaşcă), altfel conform indicației de la fiecare plantă în parte.

Extract rece: Unele plante medicinale (de exemplu caşul-popii, vâscul sau obligeana) n-au voie să fie opărite, întrucât şi-ar pierde forţa curativă prin acţiunea căldurii. Un ceai din aceste plante se obţine prin extract rece (numit şi macerat). Cantitatea indicată la fiecare plantă în parte se lasă în apă rece la macerat 8-12 ore (în general peste noapte), apoi maceratul se încălzeşte doar uşor (până la temperatura bună de băut), iar raţia pentru o zi se păstrează într-un termos care a fost clătit în prealabil cu apă fierbinte.

Amestecul de extract rece cu infuzie este considerat cel mai bun mod de utilizare a plantelor medicinale:
Plantele se lasă peste noapte la rece, în jumătate din cantitatea de apă indicată, iar dimineaţa se strecoară. Plantele rămase se opăresc acum cu cealaltă jumătate a cantităţii de apă (fierbinte) şi se strecoară din nou. Se amestecă extractul rece (maceratul) şi infuzia. Prin această preparare a ceaiului se obţin substanţele active care sunt solubile fie numai în apa rece, fie numai în cea fierbinte.

TINCTURA (ESENŢA)

Tincturile sunt tot extracte obţinute de data aceasta din rachiu de secară sau de fructe de 38-40%. O sticlă sau alt recipient ce poate fi astupat se umple cu respectivele până la gât, fără a se îndesa, iar deasupra se toarnă rachiu de fructe sau de secară. Sticla este lăsată să stea, bine închisă, la loc călduros (cca. 20 grade) 14 zile sau chiar mai mult, timp în care se agită des, apoi se strecoară, iar ceea ce rămâne se stoarce bine.

Uz intern: amestecate cu ceai, tincturile se iau sub formă de picături, uz extern, frecţii sau comprese.

SUCUL PROASPĂT

Sucurile proaspete de plante se iau sub formă de picături sau se folosesc pentru tamponarea zonelor bolnave de pe corp. Se obţin cu ajutorul storcătorului electric de uz casnic care mărunţeşte plantele, presându-le în acelaşi timp. Sucurile ar trebui făcute proaspăt în fiecare zi. Totuşi, introduse în sticluţe şi bine astupate, pot ţine câteva luni dacă sunt păstrate la frigider.

TERCIUL DE PLANTE

Tulpinile si frunzele se zdrobesc pe un fund de lemn cu ajutorul unui sucitor de tăiţei până se formează un terci. Acesta se întinde pe o pânză care se aplică pe porţiunea bolnavă, se leagă cu o bucată de cârpă şi se menţine cald. Această compresă cu terci se poate păstra şi peste noapte.

COMPRESELE CU ABURI DIN PLANTE

Se fierbe apă într-o oală, se atârnă deasupra o sită în care se introduc plante
proaspete sau uscate şi se acoperă. După câtva timp se iau plantele calde, muiate, se pun într-o pânză cu ţesătura rară şi se aplică pe locul suferind. Totul este acoperit apoi cu un postav de lână şi legat strâns cu mai multe cârpe. N-are voie să apară niciun fel de senzație de rece. Foarte eficiente sunt compresele cu aburi de coada-calului. Compresele cu aburi sunt lăsate să-şi facă efectul timp de 2 ore sau chiar peste noapte.

PREPARAREA ALIFIILORl, A ULEIURILOR

Se mărunţesc de 2 ori câte 2 mâini pline de plante. Se încing 500 grame de untură de porc, ca şi cum s-ar pune şniţele la prăjit. Plantele se amestecă în această grăsime fierbinte, se lasă să sfârâie scurt în tigaie, se amestecă în continuare, se trage tigaia de pe foc, se acoperă şi se lasă la rece peste noapte. A doua zi se încălzeşte totul uşor , se filtrează printr-o bucată de tifon, iar crema astfel obţinută se introduce cât este caldă în borcanele pregătite dinainte.

Prepararea uleiurilor are loc astfel: Florile sau plantele se bagă fără a se îndesa într-o sticlă până la gât şi se toarnă deasupra ulei de măsline presate la rece, în aşa fel încât uleiul să acopere plantele cu un strat gros de 2 degete. Se lasă 14 zile la soare s au în apropierea maşinii de gătit.

BĂILE DE PLANTE

Baie completă: Plantele respective sunt puse peste noapte la macerat în apă rece. Pentru 1 baie este nevoie de 1 găleată (6-8 litri) plină cu plante proaspete sau de 200 grame de plante uscate. A doua zi, cantitatea respectivă este încălzită, iar extractul este turnat în apa de baie.

Durata băii – 20 minute. Inima trebuie să stea în afara apei. Să nu vă
ştergeţi după baie, ci să vă băgaţi în pat în halat sau prosop de baie ca să transpiraţi timp de 1 oră.

Baie de şezut Pentru 1 baie de şezut se iau numai 1/2 găleată de plante proaspete sau aproximativ 100 grame de plante uscate şi se procedează ca la baia completă. Apa trebuie să ajungă până deasupra rinichilor. Trebuie respectate indicadţiile de la fiecare plantă în parte! Apa reîncălzită a băii complete sau a celei de şezut poate fi folosită încă de 2 ori.

COMPRESELE CU IERBURI SUEDEZE
(COMPRESELE CU BITER SUEDEZ)

În funcţie de dimensiunea locului suferind, se ia o bucată mai mare sau mai mică de vată sau celofibră, se umezeşte cu biter suedez şi se aplică pe porţiunea bolnavă, care a fost unsă înainte în mod obligatoriu cu untură de porc sau pomăda de filimică, pentru ca alcoolul să nu tragă grăsimea din piele. Se poate pune deasupra o bucată mai mare de plastic, pentru a menaja lenjeria, iar abia apoi se leagă o cârpă caldă, eventual o faşă.

Compresa este lăsată să acţioneze 2-4 ore în funcţie de boală sau de modul în care este suportată. Dacă pacientul suportă, compresa poate fi ţinută chiar întreaga noapte. După îndepărtarea ei, pielea se pudrează. Dacă apar totuși iritări ale pielii la persoanele mai sensibile, atunci compresele trebuie folosite timp mai scurt sau scoase din când în când. Persoanele alergice nu trebuie să utilizeze plasticul, ci vor lega direct cârpele peste bucata de vată sau celofibră.

Să nu se uite în nici un caz ungerea pielii cu grăsime înainte de aplicarea compresei! Dacă apar mâncărimi, ungeţi locul cu pomăda de filimică. Cu aceste comprese nu este obligatoriu să staţi la pat; dacă sunt bine fixate se poate şedea sau chiar umbla cu ele prin casă.

extras”Sănătate din Farmacia Domnului-Maria Treben”